Aprobarea noului Cod Administrativ înseamnă și adoptarea “amendamentului Roman”, prin care circa 5 miliarde de lei, adică jumătate din banii confiscați primăriilor și consiliilor județene prin așa zisa “revoluție fiscală”, se întorc la nivel local.
Transformarea acestui amendament în literă de lege este cu atât mai important cu cât este pentru prima dată în 28 de ani când autoritățile locale își găsesc dreptatea în fața statului în stat care este Ministerul de Finanțe.
“Amendamentul Roman” împarte banii din redevența obținută prin concesionare, din activități de exploatare a resurselor de suprafață, după cum urmează: 40% la bugetul local al județului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare; 40% la bugetul local al comunei, orașului sau a municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare; 20% la bugetul de stat.
Modul de calcul și de plata a redevenței se stabilește de ministerul de resort ori de către autoritățile administrației publice locale. La calculul redevenței se ține cont de: proporționalitatea redevenței cu beneficiile obținute din exploatarea bunului de către concesionar; valoarea de piață a bunului care face obiectul concesiunii; corelarea redevenței cu durata concesiunii, etc.
Practica a arătat că exploatările resurselor de suprafață produc pagube însemnate la infrastructura locală, iar până acum banii din redevență ajungeau integral la bugetul de stat. “Amendamentul Roman” întoarce 80% din acești bani la sursă. Pentru bugetul pe anul viitor, PNL susține ca impozitul din salarii și pensii sa rămână integral la nivel local, dar și revenirea cotelor defalcate din TVA la nivelul celor din 2011. Acești bani se vor regăsi, astfel, în investiții locale, drumuri, rețele de apă și canalizare etc.