Proiectul PSD de modificare a Codului de Procedură penală a fost dezbătut și votat luni seară în plenul Camerei Deputaților.
Camera Deputaților a adoptat luni seară, în jurul orei 22:00, modificările controversate aduse de PSD, ALDE și UDMR Codului de Procedură penală. 175 de deputați au votat ”pentru”, 78 ”împotrivă” și o abținere.
Toate amendamentele susținute de PNL au fost respinse. Dar, așa cum am făcut-o de la OUG 13 până la legile Justiției, care nici astăzi nu au intrat in vigoare, PNL continuă să lupte si să blocheze asaltul PSD si ALDE asupra statului de drept. PNL va sesiza modificările codurilor penale la Curtea Constituțională pentru a bloca din nou intrarea lor în vigoare.
Printre cele mai controversate schimbări în Codul de Procedură Penală este cel care îl favorizează pe șeful PSD, Liviu Dragnea. Conform amendamentului, revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când un judecător care a participat la soluționarea cauzei nu a semnat hotărârea/motivarea condămnării.
Liviu Dragnea este condamnat definitiv de ICCJ în dosarul „Referendumul” la doi ani de închisoare cu suspendare, dar sentința pronunțată nu a mai fost semnată și de judecătorul Livia Stanciu, numită ulterior la Curtea Constituțională. Mai mult, Florin Iordache a trecut în dispozițiile tranzitorii că noile prevederi vor acționa și retroactiv, deși doar Codul Penal, nu și Codul de Procedură Penală, poate retroactiva.
Un alt articol care favorizează infractorii este cel prin care se prevede că instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului și nu poate pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt administrate probe noi care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea.
Cu alte cuvinte, odată achitat în primă instanță, inculpatul este aproape sigur că nu va mai fi condamnat în apel, chiar dacă procurorii contestă prima sentință.
Modificarea vine mănușă și președintelui ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, achitat în primă instanță pentru mărturie mincinoasă, sentință atacată, însă, de DNA. Modificările controversate vor îngreuna activitatea polițiștilor și procurorilor, care nu vor mai putea folosi înregistrările camerelor de supraveghere decât dacă sunt amplasate în locuri publice.
Cele mai importante și controversate modificări care vizează Codul de Procedură Penală:
- revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive poate fi cerută în cazul în care soluționarea cauzei nu este semnată sau redactată de către judecătorul care a participat la proces;
- pentru arestarea preventivă vor fi necesare probe sau indicii temeinice (ex: dacă suspectul a săvârşit o infracţiune, a influenţat martorii sau a încercat să distrugă probe);
- instanța de apel nu mai poate să dea o pedeapsă cu condamnare unei persoane care a fost achitată în primă instanță decât dacă apar probe noi;
- dezvăluirile în timpul urmăririi penale referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul procedurii sunt interzise, cu excepția cazului în care se justifică interesul public “prevăzut de lege”;
- convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării, nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală;
- durata urmăririi penale este redusă la un an. Dacă procurorii nu reușesc în decurs de un an să trimită în judecată persoana în cauză, atunci dosarul se clasează automat;
- denunţurile vor aduce reduceri de pedeapsă doar dacă sunt făcute în maximum 6 luni de la faptă;
- audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore.